joi, 26 martie 2009

Pierduta in ganduri...
era vechiul drum prin durere...
acel drum, deobicei stingher
cu multe ocoluri- si frant-
ce se opreste in cer...
acesta-i orasul prin care a trecut
aici este locul unde s-a odihnit
apoi a pornit mai grabit
maruntele urme s-au indesit
apoi s-au rarit ca si cum
picioarele au obosit apoi..
s-au oprit...nici urma de drum!
asteapta!priveste! mica ei carte...
o fila intoarsa- la dragoste
palaria...gasita.. si pantofii purtati ce intra in urme...
dar ea insasi...pierita!
un alt pat, mai mic, i-au facut
in noaptea aceea femeile...
in sclipitoare odai prea departe, totusi de priviri..s-a oprit
acest Noapte Buna-usor ragusit-
nu atinge urechile ei!
se stinse...
si nimeni nu planse....
pierise...
si nimeni nu observase...
nimic nu mai ramasese
din ceea ce fusese.....
De teama de a fi iar supusa,
De teama de a fi iar supusa,
N-am spus nimic gradinii.
Si-aproape simt ca n-am taria
De a-i vorbi albinei.
Pe strada cu dughene tac
Ce-ar spune ochii lor -
Ca-asa timida - ignoranta
As indrazni sa mor.
Eu nu as vrea sa stie dealul
C-am fost pe-aici candva-
Nici codrii mei sa afle ziua
In care voi pleca...
Si nici la masa-n soapte, nici
Vreun cuvant scapat-
Ca-n miezul tainei, cineva
Chair azi ar fi intrat...
Succesul pare mai dulce
Acelor ce-l gusta mai rar.
E nevoie de multa durere
Ca sa poti pretui un nectar.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
















0 comentarii:
Trimiteți un comentariu